Let's just go walking in the rain.

... chiar in timpul somnului "de frumusete"  aveam momente de constientizare ca afara ploua , ploua frumos, des si racoritor.. somnul era prea dulce totusi ca sa ma ridic din patut si sa merg la balcon in dimineata asta devreme sa-mi bucur ochisorii cu aceasta ploita.. brizele de aer curat si-au facut foarte bine treaba, m-am trezit odihnita, alintata in racoarea diminetii si cu o pofta nebuna de viata!

  Ador ploia si racoare care o aduce cu ea.. cind e racoros afara , imi permit sa beau iubitul ceai cu lapte, am o dorinta nebuna de a zimbi in oglinda in timp ce imbrac iubita bluzita si-mi permit luxul de a lasa buclele in vint.
  Ploaia ma face sa cred ca dupa ea mereu urmeaza un nou inceput , cu aer curat si cu sansa de a redesena in istorioara ta ceea ce ploaia devreme de dimineata a sters.

Uneori..

.. am invatat ca pana si stilul in care scrii iti apartine si te reprezinta, am invatat ca Greselile fatale pornesc si sunt cauzate de lucrurile simple, am invatat enorm de mult astazi si ma simt cu citeva ginduri mai matura.. am oferit zimbete si imbratisari astazi, am facut fericiti oamenii dragi, i-am linistit :), am avut grija de mine,muulta grija de mine.. insa...

  eu tot nemultumita ma simt, uneori abandonata, alteori evitata.. uneori ignorata, alteori mult prea neimportanta.. poate exagerez, dar e normal sunt femeie si daca asta simt...asta spun... spun ce simt, simt ce traiesc. E o ora destul de tirzie , ar fi cazul poate intradevar sa ma duc la culcare si sa las nemultumirile pentru alta data, insa tot cu scirtiit de dinti o sa adorm.. si nu e chiar cel mai placut fel de a adormi..
  Uneori , deseori ma prind cum formulez ginduri si am o pofta nebuna de a scrie si de a ma spovedi, de a ma jelui.. insa ar fi fost cu mult mai usor de era un blog anonim, strain si nevizitat.
  Nu cer mult, 2 minute in care sa ma simt deosebita, iubita si importanta pentru cineva, astfel vampirul proaspat hranit cu atentie s-ar putea duce linistit la culcare cu dintii nescirtiind.

With him

  Trăiesc într-o poveste de ceva vreme, destinul mi-a oferit o șansă unică în viață, apropierea neașteptată si absolut intamplatoare dintre mine si El . Dezamagita profund in oameni, nici nu speram vre-o dată să mă mai îndrăgostesc atît de naiv și sincer . Plănuiam cu lux de amanunte cel de-al doilea semestru de la facultate si viitoarea afacere :) Planuri marete, femeia puternica din mine isi tot tine discursul, zilnic ,plina de incredere ca ma descurc si singurica foarte bine, fara sa am nevoie de nimeni alaturi..pana intr-o zi... cind mi-a placut felul cum m-a imbratisat, felul cum m-a privit, cum mi-a zimbit si faptul ca a ramas incintat de aroma parfumului meu :), treptat, usor..  a inceput a cuceri parti din sufletelul meu si ore bune din meditatiile zilnice ale mele.

  Imi parea foarte straniu ca pentru el totul conta, de la ce fac , cu ce ma ocup, pana la cele mai mici detalii. Recunosc , am invatat  sa cedez, am invatat sa inteleg, am invatat sa iert si sa nu judec. Am invatat ca si sentimentele altcuiva, in afara de ale mele, exista,am invatat din nou sa iubesc, nou, ca niciodata. M-a facut sa imi doresc sa fiu slaba in bratele lui si sa spun cu mindrie ca sunt iubita lui .
  A fost omul in fata caruia mi-am dezgolit sufletul si gindurile,in fata caruia am ramas eu, naturala, omul care m-a motivat sa ma schimb si  omul in care pana in prezent am cele 100% de incredere,  si cel care ma invata zi de zi sa zimbesc. A fost alaturi de mine in timpul celor 2 mari cazaturi ale mele fara ca sa banuiasca ceva, m-a sustinut si m-a salvat :) in orice mod in care puteam fi salvata la acel moment. 
  Nenumaratele ore petrecute in 2 isi spun cuvintele, in foarte scurt timp a devenit pentru mine cel mai important si cel mai drag sufletel, ma prind adesea uitindu-ma la el cum explica ceva foarte important , iar in mine striga din rasputeri fericirea si bate atat de rapid inima , iar in gind rostesc intruna .. Cît de mult te iubesc :)!

:)

.. trezita toata numai un zimbet si fredonind piesa de la alarma(oricit de straniu nu v-ar parea asta), am pasit cu mare drag in aceasta zi  :), vremea de afara, absolut superba,  m-a motivat sa aleg ceva ce nu am mai imbracat vre-o data din dulapiorul meu, sa imi pun accesorii colorate ,sa incalt tocuri si sa..zimbesc , permanent, caci e vara!!!
 Am o pofta nebuna de creatie, mi-am luat si "arma" cu mine..As avea nevoie insa de cineva care sa ma ajute ,sa imi implinesc, aceasta pofta de creatie  ..  si cine altcineva decit iubitul meu :)
 Zimbiti dragii si dragele mele, zimbiti! Caci afara e vara si e atat de frumos! Faceti lucruri nebune, scaladati-va, mancati cirese chiar in copac,scrieti, cintati , pozati, dansati, faceti orice ce va aduce zimbetul pe buze si sentimentul ca traiti! Eu una la sigur asta am sa fac!

Astăzi.

.. după o lucrare de curs sustinută, plină de senzori  și automatizări.. linistită stau în patuț și mă reîndrăgostesc de poezie :)

Te voi pândi ca un hoţ de iubire,

Să te văd, să te simt, ca să pot trăi,

Să te aud râzând de fericire,

Şi-al tău cristalin în suflet l-oi opri.

Cu lacrimi şiroaie pe umbră îţi alerg

,Iar locurile atinse cu patimi le sărut,

Că-mi eşti în minte şi nu pot să te şterg,

Şi-a mele sentimente, nu par a fi trecut.

  Te-ai reîntors…

După o tăcere lungă mormântuală,

Cel mai frumos sunet ce poate fi auzit,

Este a ta voce blândă, senzuală,

Ce învie sentimentele ce au murit.

Singura lumină ce poate să lucească,

După întunericul ce viaţa a vrut să mi-odeşire,

 Este cea venită din privirea-ţi îngerească,

Un vechi luceafăr reîntors la a sa iubire

.După frigul ce iubirea doreşte a îngenunchea

,Făcând-o să se simtă stingheră şiumilă,

Unica căldură ce mai poate radia,

Este cea din sufletu-ţi pur de copilă.

Iar după tristul meu destin primit,

Singura plăcere ce mi-am dorit s-apară,

Ai fost tu fiinţă cu trup nepreţuit,

Ce ai adus iubirea de odinioară.

Te-ai reîntors la mine chip de soare,

După atâta suferinţă ce-am purtat,

Sunt fericit acum, dar ştii tu oare,

Cât în durerea mea eu te-am strigat…?